Anul în care Bărăganul a înghețat complet timp de 90 de zile

 

Un document pus la dispoziţia Muzeului Municipial Călăraşi de către meteorologul previzionist principal, gradul I, Dumitru Baltă, arată o serie de recorduri interesante.

De exemplu, în iarna lui 1900/1901 zăpada nu s-a topit de la 1 ianuarie până la 8 martie. În acel an, brațul Borcea al Dunării a stat îngheţat bocnă de la 9 ianuarie până la 1 februarie, timp în care localnicii treceau cu piciorul ori cu săniile pe gheaţa care avea o grosime de aproximativ o jumătate de metru. În acea iarnă, conform documentului, a nins viscolit în două rânduri, suficient ca tot Bărăganul să fie înghiţit de troiene.

 
Raport meteo din anul 1900 Foto:Muzeul Municipal Călăraşi

655 de zile de ploi torenţiale

Datele de referinţă privind starea vremii şi evoluţia fenomenelor meteorologice din România au fost realizate de specialiştii care au publicat „Anuarul Statistic al României – 1912”, având ca punct de referinţă perioada de timp cuprinsă între anii 1900 și 1910.

În această perioadă de timp, în Bărăgan au fost înregistrate un număr total de 655 de zile de ploaie torenţială. Un simplu calcul matematic indică faptul că în primii zece ani ai secolului XX în Bărăgan a plouat în total timp de aproape doi ani.

1909, cel mai friguros an

Potrivit aceloraşi date statistice, 1908 a fost cel mai călduros an al începutului de secol în Bărăgan. Atunci a fost înregistrată temperatura maximă absolută (pe timp de iarnă), a cărei valoare a fost de 37,5 grade Celsius. Un an mai târziu, Bărăganul înregistrează minima absolută din decada respectivă. Astfel, în iarna lui 1909 cea mai friguroasă zi a fost cea de 14 ianuarie, când temperatura a scăzut la –19,5 grade Celsius. Tot în anul 1909, Bărăganul a atins recordul la zile de îngheţ. Statistica arată că 90 din cele 365 de zile ale acelui an au fost îngheţate.

Alte ierni foarte grele

Iarna a lovit cu putere Călăraşiul şi în anul 1954, când stratul de zăpadă a atins 173 de centimetri. Şi Bucureştiul a fost atunci troienit. De altfel, în acel an tot sudul ţării a fost înghiţit de troiene. Erau zone unde acestea erau înalte de cinci metri!

În statisticile meteo sunt consemnate, de-a lungul vremii, temperaturi negative record atinse în sudul României în secolul trecut. De exemplu, la Tulcea au fost –26 grade Celsius în 1911, iar în 1929 la Călăraşi, Constanţa, Brăila și Sulina s-au semnalat –25 de grade Celsius. O altă iarnă foarte friguroasă a fost în 1954, când la Cernavodă sau la Hârşova au fost minus 24 de grade Celsius.

Citiți și:

Europa şi uimitoarele ei recorduri de temperatură, ploaie şi zăpadă – De la «micile Siberii» din sud, la oraşele «fierbinţi» din nord

«Încălzirea globală», o imensă escrocherie de 22 miliarde dolari!

Vremea nu mai e prognozată, căci este programată!

 

yogaesoteric
18 decembrie 2018

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More