Cât bine ne-a făcut carantina?

Ar fi necesar să știm deja de acum că „supervirusul ucigaș” nu este în realitate – și din fericire – atât de ucigaș, cel puțin nu cu mult mai mult decât o gripă sezonieră. Celor care se îndoiesc de asta să le răspundem folosindu-ne de cuvintele Organizației Mondiale a Sănătății Europa: „În timpul lunilor de iarnă, gripa poate afecta 20% din populația continentului”. Adică, 148 milioane de persoane pot suferi în Europa de gripa obișnuită, în fiecare an, conform OMS.

Bine, ni se va răspunde, dar cum rămâne cu morții, căci coronavirusul este mult mai letal decât orice altă viroză respiratorie, după cum aflăm în fiecare zi de la televizor. Să dăm din nou cuvântul OMS Europa: „Un studiu recent a descoperit că la nivelul întregii planete aproximativ 650.000 de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor respiratorii provocate de gripă.”

Deşi în momentul de faţă numărul deceselor cauzate de coronavirus la nivel global este aproape dublu, modul în care au fost raportate acestea a fost profund defectuos, cifrele fiind foarte mult umflate. Studii efectuate în mai multe țări plasează mortalitatea Covid-19 între 0,1% și 0,37%, adică cam tot atât cât gripa, aceste date fiind întărite de opiniile exprimate de mai mulți savanți, precum profesorul Detlef Krüger, profesorul Johan Giesecke, profesorul John Ioannidis și mulți alții care au făcut aceeași comparație, dezamorsând cu argumente puternice panica și isteria întreținută fără întrerupere de guverne, corporații și media.

Dar, veți spune probabil din nou, aceste rezultate spectaculoase și îmbucurătoare în privința coronavirusului se datorează cu siguranță măsurilor de carantină adoptate de guvernele de pe tot mapamondul, nu-i așa?

Până la tranșarea acestei chestiuni, despre care însă ne pot oferi un indiciu Suedia și Belarusul, țări care nu au adoptat politici cazone de distanțare socială și care o duc, se pare, destul de bine, să vedem la ce concluzii au ajuns oamenii de știință în privința legăturii dintre privarea de soare (efect imediat al carantinei) și virozele respiratorii.

Un studiu efectuat de cercetătorii de la Queen Elizabeth Hospital Trust și Universitatea din East Anglia, conduși de cercetătorul român Petre Cristian Ilie, arată că țările care s-au confruntat cu cele mai mari probleme legate de coronavirus sunt și țările în care populația are carențe mari de vitamina D. Vitamina D este o vitamină care este produsă mai ales de razele soarelui în contact cu pielea omului.

„În concluzie, am găsit asocieri semnificative între nivelurile de vitamina D și numărul de cazuri COVID-19 și în special mortalitatea cauzată de această infecție. Cel mai vulnerabil grup de populație pentru COVID-19 este şi cel care are cel mai mare deficit de vitamina D”, se arată în studiu.

Concluzia cercetătorilor de la Universitatea East Anglia nu este nici pe departe vreo surpriză. Un studiu academic publicat în anul 2016 în ATSJournals releva că 90% dintre pacienții cu probleme respiratorii severe au deficiențe importante de vitamina D.

Un alt studiu științific publicat la începutul lunii aprilie a acestui an ajungea la aceeași concluzie: suplimentele de vitamina D pot reduce riscul de infecții cu gripă și coronavirus, reducând semnificativ mortalitatea celor infectați.

Un studiu publicat de Societatea Americană de Microbiologie și realizat de cercetători de la Universitatea din Oregon și California, avansa teoria că razele soarelui reduc considerabil acțiunea virusurilor prezenți în spațiile închise. „Într-un studiu care simula acțiunea razelor soarelui asupra virusurilor, perioada biologică a virusurilor a fost redusă semnificativ de la 31,6 minute în grupul de control ținut în întuneric, la aproximativ 2,4 minute în grupul de control care simula acțiunea razelor soarelui.” Cu alte cuvinte, în termeni mai familiari, autorii studiului recomandau ieșirea la soare pentru a atenua efectele virusului.

În fine, un cercetător din Filipine, Dr. Mark Alipio, a descoperit că printre cei 49 de pacienți internați în trei spitale din Asia de Sud cu simptome medii de coronavirus, doar doi dintre ei aveau niveluri scăzute de vitamina D. Dintre alți 104 pacienți cu simptome grave sau critice, doar patru nu aveau niveluri scăzute de vitamina D.

Toate acestea nu sunt doar cercetări de laborator. În timpul gripei spaniole din 1918, de pildă, medicii au constatat că pacienții care erau tratați în spitalele de campanie aflate în aer liber și care beneficiau astfel de mai mult soare și mai mult aer curat se refăceau și aveau șanse de supraviețuire mult mai mari decât cei care erau tratați în spitalele închise.

Nu avem motive să ne mirăm foarte tare. Ieșirea la aer curat și la soare erau până nu demult recomandări standard ale doctorilor pentru cei care doreau să se refacă după o boală, să atenueze efectele unei boli sau pur și simplu să-și întărească imunitatea.

Acum, luând doar aceste informații în considerare și fără a lua în calcul consecințele pe care frica, isteria, stresul și izolarea forțată le-au avut și le au asupra sănătății oamenilor, oare ce concluzii putem trage în privința carantinei impuse cu mitraliera de guverne? Ne-a ajutat în vreun fel arestul la domiciliu? A beneficiat în vreun fel sănătatea noastră de pe urma privării de soare? Există vreo asemănare între bătrânii care au murit în azile (peste 50% din totalul morților în Europa) și restul populației consemnată la domiciliu?

Citiţi şi:

BILD, Germania: «Carantina a fost o greşeală uriaşă»

Terapia cu ozon este eficientă în cazul pacienților de Covid-19, spun medicii spanioli



yogaesoteric

29 octombrie 2020

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More