Misterele zidului dacic, o construcţie unică în Europa


Strămoşii noştri au inventat fortificaţiile care nu au putut fi străpunse de nicio armată a lumii antice


Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Fiind o parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare.

Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac situate în munţii Orăştie, numită Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat în structura de apărare a acestor cetăţi existența unui tip special de fortificaţie, numit „murus dacicus”, sau în traducere liberă „zidul dacic”.

Considerate a fi o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile. Structura lor era cu mult peste tehnica militară a acelor vremuri, reprezentând o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii.

Murus dacicus – model grecesc perfecţionat

Dacii construiau rareori ziduri din piatră. Dar când au făcut-o, spun istoricii, aproape că au atins perfecţiunea în rezultatul muncii lor. Majoritatea cetăţilor dacice de pe teritoriul României erau construite după metodele tradiţionale moştenite de la triburile tracice din Epoca Bronzului. Astfel, pe o zonă supraînălţată se construia aşezarea, fiind apoi înconjurată de şanţuri de apărare, valuri de pământ pe care în cele din urmă se ridicau palisade groase din buşteni.

O excepţie în ceea ce priveşte modul de construire a zidurilor dacice o reprezentau fortăreţele din zonele montane, în special din munţii Orăştiei, acolo unde piatra se găsea din belşug. În această zonă arheologii au descoperit un anumit tip de fortificaţie unicat în Europa. I-au spus murus dacicus, şi era deosebit de complex.

Reputatul arheolog Hadrian Daicoviciu face următoarea descriere în lucrarea sa intitulată Dacia de la Burebista la cucerirea romană: „Acest sistem constructiv presupune două parametre din blocuri de piatră, formate cu un emplecton din pământ cu pietriş compactat. Parametrele erau consolidate cu bârne fixate în lăcaşe de forma cozii de rândunică, cioplite în blocurile fiecărei asize”.

Descrierea zidului dacic este prezentă şi la Dionisie Pippidi în lucrarea Dicţionarul de Istorie veche a României, parametrii fiind prezentaţi explicit. „Murus dacicus are de obicei o lăţime de 3 metri şi înălţime de 4-5 metri. Era construit din două rânduri de ziduri din blocuri fasonate de calcar, legate între ele prin bârne solide de lemn încastrate în blocurile de piatră în nişte jgheaburi speciale săpate în piatră. Spaţiul dintre cele două ziduri de piatră se umplea cu pământ şi piatră neprelucrată”. Specialiştii spun că acest tip de ziduri era de inspiraţie elenistică.

Practic, urmând modelul zidurilor ciclopice greceşti, cu inspiraţia propriilor ingineri a rezultat murus dacicus. Acelaşi lucru este susţinut de Hadrian Daicoviciu, care spune că zidul dacic a apărut prin retehnologizarea zidurilor de inspiraţie elenistică, folosind piatra masivă din Munţii Orăştiei.

Murus dacicus, fortificaţiile inexpugnabile

Istoricii precizează că murus dacicus a apărut pe parcursul a 200 de ani, în perioada secolul I î.Hr. şi secolul I d.Hr., când ameninţarea romană se contura la Dunăre. Cel care ar fi iniţiat ridicarea acestui tip de ziduri a fost Burebista, primul mare rege al dacilor. Cu toate acestea, murus dacicus şi-a găsit vocaţia în timpul războaielor daco-romane dintre anii 101-106, fiind folosit pentru a fortifica „inima” regatului dac al lui Decebal. Practic, cu murus dacicus au fost fortificate Sarmizegetusa Regia şi cetăţile care o apărau: Luncani-Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa.

Despre aceste ziduri istoricii spun că erau inexpugnabile. Maşinile de război antice precum balistele sau berbecii erau practic inutile în faţa zidurilor dacice. „Funcţia principală a zidului construit în tehnica murus dacicus pare a fi militară, construcţiile astfel ridicate fiind menite a rezista la atacuri şi asedii, fiind necesare în timpul războiului. Rezistenţa dată de structura solidă a lui murus dacicus este una deosebită, fiind greu de incendiat sau spart”, scrie Paul Pupeză în lucrarea Murus dacicus, simbol al războiului sau al păcii.

Drept dovadă a gradului înalt de tehnologie folosită în murus dacicus se află povestea asedierii Sarmizegetusei în anul 106. Cetatea a rezistat tuturor maşinilor de asediu romane şi chiar incendierii. A cedat doar în faţa trădării dacului Bastus, care le-a arătat romanilor unde se aflau rezervele de apă ale cetăţii.

Murus dacicus – simbol al puterii

Paradoxal, deşi murus dacicus rezista la asedii prelungite şi practic nu putea fi distrus cu ajutorul tehnicii militare antice, cetăţile dacice nu erau foarte bine pregătite pentru asedii. Specialiştii spun că spaţiul mic din interiorul zidurilor şi lipsa unor rezerve importante de apă le făcea doar bastioane de apărare temporare, unde garnizoana nu putea rezista mult timp. „Cetăţile dacice au elemente de fortificare solide, dar ele nu par făcute pentru a rezista mult timp unui asediu. Suprafaţa utilă din interiorul lor nu este foarte mare, numărul apărătorilor fiind redus din cauza spaţiului mic. Totodată, în interiorul cetăţilor nu s-au descoperit instalaţii pentru depozitarea apei”, scrie Paul Pupeză.

Pentru aceşti specialişti, cetăţile cu murus dacicus par să aibă o puternică funcţie ideologică. Sunt, prin impenetrabilitatea lor, un simbol al puterii basileilor dacici, drept dovadă stând şi turnurile-locuinţă din interiorul acestora. Majoritatea aşezărilor erau din lemn şi pământ, în timp ce „inima” stăpânirii dacice era dăltuită în piatră, înconjurată de murus dacicus, care erau numite și „zidurile zeilor”, deoarece nu puteau fi pătrunse de o forţa omenească.


Citiți și:

Surprinzătoarele asemănări dintre Sarmizegetusa Regia și Stonehenge. Ce secrete ascund oare? 
Dacii nu mai vor să tacă 

 

yogaesoteric
25 martie 2019

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More