Toate încercările și necazurile au același scop: mântuirea sufletului omenesc

Bolile, necazurile, suferințele se întâlnesc la tot pasul. Nu există om care să poată scăpa de ele – dar, deși suferința este în esență atât de comună, ea e în același timp și foarte enigmatică, și în mijlocul suferinței apare tot mai des, tot mai firesc, întrebarea: „De ce?”. 

Răspunsul deplin îl vom primi, pesemne, numai dincolo de mormânt, dar într-o anumită măsură ne-a fost dat să cunoaștem și aici, pe pământ, scopul și menirea încercărilor care ne-au fost trimise.

Ca să înțelegem scopul acesta este bine să ne amintim că suferința noastră nu ne atinge doar pe noi, ci lucrarea ei se întinde mult mai departe. Ceea ce spun își găsește confirmare în istoria bolii, morții și învierii lui Lazăr. Minunea pe care a săvârșit-o Mântuitorul în Betania a avut patru lucrări și patru însemnătăți. Ea a fost necesară pentru Însuși Mântuitorul, ca prin ea să se slăvească Fiul lui Dumnezeu. 

A fost utilă și pentru Apostoli: „Mă bucur pentru voi că n-am fost acolo, ca să credeți” (Ioan 11,15). Mântuitorul știa cât de puternic îi va impresiona minunea aceea pe Apostoli, și de aceea a zis: „Mă bucur”.
Bineînțeles, acel fapt le atingea cel mai îndeaproape pe surorile lui Lazăr, iar atunci când acestora le-a fost înapoiat fratele cel iubit, pe care îl îngropaseră ca pe un mort, s-au încredințat de Dumnezeirea lui Iisus Hristos. Ele au cunoscut pentru prima dată ce poate fi Hristos pentru toți cei care cred în El cu adevărat.

În fine, acel necaz, acea minune a fost de asemenea necesară pentru iudei. Să ne amintim cuvintele Mântuitorului: „Părinte, Îți mulțumesc că M-ai ascultat. Eu știam că întotdeauna Mă asculți, dar pentru mulțimea care se află împrejur am zis, ca să creadă că Tu M-ai trimis” (Ioan 11, 41-42). Marea durere care se abătuse asupra surorilor lui Lazăr era necesar, astfel, să înrâurească în chip binefăcător și poporul care se adunase cu acest prilej în Betania.

Însemnătatea încercărilor trimise asupra noastră ne apare aici într-o lumină cu totul nouă, în care poate că nu suntem obișnuiți să îmbrăcăm suferința. Totuși, și în zilele noastre, toate încercările și necazurile au același scop: mântuirea sufletului omenesc. Fiecare încercare este pentru Domnul doar un mijloc de a arăta înaintea oamenilor atotputernicia harului Său mântuitor.

Așadar, îmbărbătați-vă, întăriți-vă cu nădejdea, învățați-vă să vă „lăudați întru necazuri”, fiindcă „răbdarea să-și aibă lucrul ei desăvârșit, ca să fiți desăvârșiți și întregi, nelipsiți fiind de nimic” (Iacov 1, 4).

Extras din cartea Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu

Citiți și:

Criza contemporană, moment de judecată dumnezeiască şi personală

Sub chipul încercării se ascunde binecuvântarea lui Dumnezeu!

Psalmul 90

yogaesoteric

6 februarie 2021

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More