Tribunalul București obligă MAE să spună cine a semnat pentru Afacerea Bâstroe. Adică cine a trădat

Pentru cei care au uitat, în urmă cu un an exploda scandalul celei mai mari minciuni a Ministerului de Externe din 2023 – și nu numai a lui – privind construcția și adâncirea Canalului Bâstroe.

Acum un an, pe 19 februarie 2023, Active News publica articolul „UCRAINA MINTE DE ÎNGHEAȚĂ APELE DIN CHILIA ȘI BÂSTROE. Aurescu se mută la Kiev? În timp ce MAE susține că nu știe nimic despre Canalul Bâstroe, o SCRISOARE DURĂ ÎMPOTRIVA UCRAINEI zboară spre Comisia Europeană, de la Reprezentanța României la UE.”

După cum s-a dovedit rapid ulterior, nu numai Ucraina mințea, ci și responsabilii României, din Ministerul de Externe și Președinție. În realitate, toți știau că de fapt Canalul se adâncește barbar și ilegal, sfidându-se toate acordurile bilaterale și tratatele internaționale.

În bătaie de joc, la finele anului trecut, tupeiștii la putere în Ucraina și România au anunțat că „au rezolvat o dispută veche de 20 de ani – Canalul Bâstroe”. Ministerul Mediului din România a declarat că „Ucraina poate continua lucrările la canalul navigabil Bâstroe”. Chipurile, cu condiția ca Ucraina să respecte Convenția de la Espoo asupra zonelor umede, pentru protejarea Biosferei Delta Dunării. Iar delegația ucraineană a zis că da, așa va face. Mai ridicol nu se putea, după ce adâncirea s-a perfectat în unele locuri și până la 8,5 metri, permițând de-acum tranzitarea unor nave cu un tonaj ridicat prin mijlocul Deltei, vizibile cu ochiul liber pe orice motor public de monitorizare online a vaselor de transport.

Românii nici acum nu înțeleg nivelul adânc al trădării naționale în acest caz, pentru că operațiunea din care am ieșit vânduți nu s-a discutat în public sub toate aspectele ei. Trădătorii României din presă și din sistem au încercat să îngroape canalul sub mormane de dezinformări mediatice de joasă speță.

Pentru această trădare unii au fost recompensați cu funcții și mai mari. Respectiv, după ce a fost dat afară de la conducerea MAE de Marcel Ciolacu din cauza Afacerii Bâstroe, Bogdan Aurescu – nume de cod „Trabucel” – s-a întors cu coada între picioarele stăpânului lui de la Cotroceni pentru ca apoi să fie suit tocmai în copacul Curții Internaționale de Justiție de la Haga, supranumită și Curtea Mondială. El și-a depus jurământul de credință față de Haga exact la un an de la izbucnirea scandalului Bâstroe în rarisima presă liberă de la București.

După ce am solicitat informații exacte asupra trădării, care, evident, în pofida legii, nu ne-au fost oferite, în numele opiniei publice românești am dat în judecată Ministerul Afacerilor Externe, ca să aflăm exact cine a avizat trădarea națională.

Și am câștigat.

Instanța, spre cinstea ei, ne-a dat dreptate întru totul, obligând Ministerul să ne spună adevărul.

Iertători din fire, am așteptat un răstimp de la data comunicării Hotărârii pentru a ni se transmite răspunsurile solicitate încă de acum aproape un an, în martie 2023. Am crezut degeaba în posibila pocăință a unor trădători patentați. Răspunsurile politrucilor din MAE n-au venit nici până azi, după o lună de zile, ceea ce ne obligă să-i facem de râs chiar cu Hotărârea Instanței, care vorbește de la sine. Mulțumim pe această cale magistraților care ne-au dat dreptate!

Mai așteptăm puțin pentru primirea răspunsurilor cuvenite. Nu foarte mult însă. Ceasul ticăie.

ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
BD. UNIRII NR. 37, SECTOR 3
BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

VICTOR RONCEA
Redacția ActiveNews

DOSARUL NR. 13325/3/2023
Materia: Contencios administrativ și fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Fond
Obiectul dosarului: comunicare informații de interes public (Legea Nr.544/2001)
Complet: c14 fond-ca

COMUNICARE
HOTARÂRE CIVILĂ
NR. 5680/2023 DIN DATA DE 07 Noiembrie 2023

Stimată doamnă/Stimate domn,

vă comunicăm, alăturat, copia hotărârii civile nr. 5680/2023, pronunțată la data de 07 noiembrie 2023,

de către TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL.

ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR 5680

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: DINU BOGDAN JUSTIN
GREFIER: SEVASTRE MARIUS FRANCISC

Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ privind pe reclamantul Roncea Victor, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea nr. 544/2001)

La apelul nominal de efectuat în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța își verifică din oficiu competența, în temeiul art. 131 C. proc. civ. și, prin raportare la art. 22 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, reține că Tribunalul București – Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal este competent general, material și teritorial să procedeze la soluționarea prezentei cauze.

Instanța respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, având în vedere că, prin cererea introductivă, se invocă refuzul nejustificat de soluționare a cererii de furnizare informații publice, neputându-se pune astfel problema neparcurgerii procedurii prealabile.

În temeiul disp, art 258 C. pr. civ, coroborat cu disp. art 255 apreciind-o ca fiind utilă, pertinentă și concludentă cauzei, instanța încunviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.05.2023, reclamantul Roncea Victor a solicitat obligarea Ministerului Afacerile Externe la comunicarea informațiilor de interes public solicitate prin cererile din 3.03.2023 și 30.03.2023; la plata unei penalități de întârziere în cuantum de 100 de lei pe zi de la data hotărârii definitive și până la punerea ei în executare, precum și la plata sumei de 1500 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.

În motivarea cererii, a arătat că, în calitate de redactor-șef al publicației ActiveNews, a solicitat pârâtului să îi comunice următoarele informații de interes public:
1. Să îi transmită Conținutul/Textul Acordului excepțional dintre România și Ucraina, din iulie 2022, prin care partea română, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, și-a dat consimțământul cu privire la tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe de către nave sub pavilion terț încărcate cu cereale.
2. Să menționați, în cazul în care aceste detalii nu se află în textul Acordului, care au fost datele tehnice specifice privind tonajul acestor vase și perioada pentru care s-a discutat conferirea acestui acord.
3. Cine a purtat aceste discuții și cine a semnat Acordul de ambele părți.
4. Să precizeze dacă înainte de a se acorda acest consimțământ pârâtul s-a consultat cu responsabilii din Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului și care au fost observațiile acestora.
5. Să îl informeze pârâtul dacă a anunțat Comisia Dunării înainte de a oferi acest acord, cât și alte organizații internaționale de mediu și în mod special Rezervația Biosferei Delta Dunării.
6. Care au fost măsurile de observație pe care pârâtul le-a impus în cadrul discuțiilor cu partea ucraineană privind respectarea convențiilor internaționale și a cadrului legal bilateral existent pe această temă.
7. Cum interpretează pârâtul faptul că, în ciuda cerințelor MAE din 16, respectiv 20 februarie a.c., partea ucraineană a continuat lucrările pe canalul Bâstroe și nu a permis nici până astăzi accesul navelor românești pentru a efectua măsurătorile firești.

Conform Legii nr. 544/2001, MAE era obligat să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării.

Prin adresa din 28.03.2023, MAE i-a comunicat reclamantului că îi transmite în anexă răspunsul la solicitarea de presă. În fapt adresa respectivă nu conținea răspunsul la solicitările precise ale reclamantului, ci o informare de ordin general transmisă și altor publicații în aceeași zi.

Drept urmare, reclamantul a revenit cu o nouă solicitare, la data de 30.03.2023, atrăgând atenția că respectiva informare nu răspunde întrebărilor sale și subliniind că prin acord el înțelege orice material scris, transmis părții de la Kiev, fizic sau electronic.

Pârâtul Ministerul Afacerilor Externe a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată. Pe fond a solicitat respingerea cererii ca rămasă fără obiect.

În motivare a arătat că, în perioada 03 martie 2023 – 28 martie 2023, direcțiile din cadrul MAE au formulat o propunere de răspuns, avizată, transmisă domnului Victor Roncea chiar în data de 28 martie 2023. La data de 30 martie 2023, reclamantul a confirmat primirea răspunsului din partea MAE, răspunzând în sensul în care punctul de vedere oferit de pârât nu corespunde întrebărilor formulate.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis public, la data de 13 iulie 2022, un comunicat de presă (disponibil și pe pagina web a MAE), în care se specifică următoarele aspecte:

„Referitor la informațiile apărute în spațiul public cu privire la tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe de către nave sub pavilion terț încărcate cu cereale, Ministerul Afacerilor Externe precizează că a transmis părții ucrainene, pe canale diplomatice, acceptul în acest sens.

Decizia autorităților române vine în contextul eforturilor țării noastre de sprijinire a Ucrainei în vederea reducerii consecințelor agresiunii premeditate, ilegale și nejustificate a Federației Ruse asupra acestui stat.

Acordul părții române pentru folosirea canalului Bâstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră are o natură excepțională, fiind avută în vedere importanța diversificării și fluidizării căilor de transport utilizate pentru exporturile ucrainene de cereale.

Odată cu acordul părții române a fost subliniată, de asemenea, menținerea poziției de principiu a României privind proiectul dezvoltării pentru navigație a canalului Bâstroe, precum și necesitatea ca acesta să respecte prevederile dreptului internațional aplicabil, inclusiv reglementările în materie de protecție a mediului.”

În răspunsul transmis reclamantului la data de 28.03.2023, MAE precizează în mod clar, printre altele, faptul că nu există un decret sau tratat/acord semnat privind permisiunea României pentru tranzitarea brațului Chilia și a canalului Bâstroe de către navele sub pavilion terț încărcate cu cereale.

Astfel, MAE, prin răspunsul transmis reclamantului și-a îndeplinit obligațiile legale de a furniza toate informațiile existente la acel moment cu privire la solicitarea cu care a fost sesizat.

Comunicarea primită ulterior din partea reclamantului, la data de 30 martie 2023, nu poate fi considerată o nouă solicitare, așa cum acesta susține în mod eronat în cuprinsul cererii de chemare în judecată, având în vedere că reiterează prin aceasta toate solicitările la care MAE și-a îndeplinit obligația de a răspunde.

În ședința din data de 07.11.2023, instanța a respins excepția inadmisibilitățli, invocată de pârât, ca neîntemeiată.

Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin cererea comunicată prin email la data de 03.03.2023 și înregistrată sub nr. H1/147/3.03., reclamantul i-a solicitat pârâtului să îi furnizeze următoarele informații:
1. Să îi transmită conținutul/textul acordului excepțional dintre România și Ucraina din iulie 2022, prin care partea română, respectiv Ministerul Afacerilor Externe și-a dat consimțământul cu privire la tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe de către nave sub pavilion terț încărcate cu cereale.
2. Să menționeze, în cazul în care aceste detalii nu se află în textul acordului, care au fost datele tehnice specifice privind tonajul acestor vase și perioada pentru care s-a discutat conferirea acestui acord.
3. Cine a purtat aceste discuții și cine a semnat acordul de ambele părți.
4. Să precizeze dacă înainte de a se acorda acest consimțământ, pârâtul s-a consultat cu responsabilii din Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului și care au fost observațiile acestora.
5. Să îl informeze pârâtul dacă a anunțat Comisia Dunării înainte de a oferi acest acord, cât și alte organizații internaționale de mediu și în mod special Rezervația Biosferei Delta Dunării.
6. Care au fost măsurile de observație pe care pârâtul le-a impus în cadrul discuțiiilor cu partea ucraineană privind respectarea convențiilor internaționale și a cadrului legal bilateral existent pe această temă.
7. Cum interpretează pârâtul faptul că în ciuda cerințelor MAE din 16, respectiv 20 februarie a.c., partea ucraineană a continuat lucrările pe canalul Bâstroe și nu a permis nici până astăzi accesul navelor românești pentru a efectua măsurătorile firești.

La data de 21.03.2023, pârâtul Ministerul de Externe i-a răspuns reclamantului că va primi informațiile în termen de 30 de zile. Nu a fost oferită nicio explicație pentru nerespectarea termenului de răspuns prevăzut la art. 7 alin. 1 din legea nr. 544/2001, de 10 zile.

De altfel, așa cum s-a dovedit, termenul de răspuns transmis de pârât reclamantului a transformat doar excepția prevăzută de legiuitor (justificată de o eventuală complexitate, dificultate ori volum deosebit de lucrări documentare), în regulă, în condițiile în care adresa comunicată la data de 28.03.2023, în cele 3 paragrafe, pârâtul nu a inclus niciun răspuns concret la solicitările reclamantului.

Astfel, punctul 1 al solicitărilor se referea la textul acordului prin care România și-a dat consimțământul pentru tranzitarea navelor Chilia și Bâstroe de către nave sub pavilion terț încărcate cu cereale.

Răspunsul pârâtului a fost în sensul în care nu ar exista niciun decret sau tratat/acord semnat privind permisiunea României pentru tranzitarea brațului Chilia și a canalului Bâstroe de către nave sub pavilion terț încărcate cu cereale.

Ignorarea esenței întrebării și răstălmăcirea termenilor utilizați de reclamant, constituie doar o mostră de rea-credință din partea pârâtului.

Astfel, acesta susține inclusiv în cuprinsul întâmpinării că România, pe canale diplomatice, și-a dat acordul pentru folosirea canalului Bâstroe în scopul tranzitării canalului Bâstroe de nave cu încărcătură cerealieră, însă în relația cu reclamantul informațiile s-au oprit la semantica termenilor utilizați în cuprinsul întrebării, cu denaturarea sensului acesteia, pârâtul înțelegând doar să sancționeze utilizarea de reclamant a unui termen neadecvat realității (ce nu era cunoscută de reclamant, acesta fiind motivul formulării întrebării).

În plus, pârâtul a refuzat să răspundă întrebării chiar și atunci când reclamantul a explicat, prin adresa din data de 30.03.2023, că prin acord a înțeles orice material scris, transmis prin orice modalitate părții de la Kiev.

Cea de-a doua întrebare se referea la detaliile acordului dat de România pentru tranzitarea canalului, tonaj, perioadă, fără niciun răspuns din partea pârâtului.

Cine a semnat documentul constând în acordul României și cine a purtat discuțiile preliminare cu Ucraina, a reprezentat cea de-a treia întrebare, de asemenea fără răspuns din partea pârâtului.

Dacă au existat consultări cu celelalte ministere (Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului) și care a fost răspunsul acestora – cea de-a patra întrebare – ignorată total de către pârât.

Cea de-a cincea întrebare, referitoare la anunțarea Comisiei Dunării sau a Rezervației Biosferei Delta Dunării cu privire la acordul de tranzitare, nu a primit niciun răspuns.

În același mod a tratat pârâtul și cea de-a cincea/șasea întrebare, ce se referea în esență la eventualele condiții pe care le-a presupus acordul de tranzitare, în concret.

Cea de-a șasea întrebare a reclamantului a fost doar răstălmăcită de către pârât, adresa din 28.03.2023 cuprinzând doar informații echivoce, fără niciun element concret.

Nu a fost exprimat niciun punct de vedere cu privire la situația semnalată de reclamant privind accesul navelor românești în vederea efectuării măsurătorilor.

În drept, instanța reține că potrivit art. 6 alin. 1 și 2 din Legea nr.544/2001: „(1) Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public. (2) Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.”

Conform art. 7 alin. 1 și 2 din același act normativ: „(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. (2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.”

Raportând ansamblul dispozițiilor legale anterior citate la situația de fapt din speța dedusă judecății, tribunalul reține în primul rând că Legea nr. 544/2001 recunoaște oricărei persoane, fizice sau juridice, dreptul de a solicita și obține informații de interes public de la autoritățile și instituțiile publice, solicitantul nefiind obligat să-și justifice în vreun fel cererea.

Informațiile solicitate de către reclamant se încadrează în categoria informațiilor de interes public, de vreme ce acestea vizează și rezultă din activitatea instituției publice pârâte.

Reținând și că informațiile solicitate de către reclamant nu fac parte din categoriile de informații expres și limitativ prevăzute de legiuitor ca fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor, reclamantul fiind îndreptățit să le solicite, iar pârâtul având obligația de a i le pune la dispoziție, constatând totodată întrunite condițiile art. 22 alin. I din Legea nr. 544/2001, instanța va admite primul capăt al cererii reclamantului și va obliga pârâtul să-i furnizeze toate informațiile solicitate.

Tribunalul va respinge solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la plata unei penalități de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea hotărârii.

Dispozițiile art. 18 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, cât și cele ale art. 24 alin. 2 și 3 din Legea 554/2004 au aceeași finalitate, anume constrângerea debitorului la îndeplinirea obligației tocmai prin presiunea exercitată asupra acestuia de penalitățile de întârziere calculate pe zi, procedurile instituite de aceste texte legale suprapunându-se.

Cum creditorul are întotdeauna deschisă, în temeiul art. 24 alin. 2 și 3 din Legea nr. 554/2004, posibilitatea de a apela la mijlocul de constrângere reprezentat de penalități/amendă în faza executării silite, rezultă că acesta poate uza de prevederile art. 18 alin. 5 sau 6 din Legea nr. 554/2004 și obține stabilirea unei amenzi sau plata de penalități chiar prin hotărârea de soluționare a fondului litigiului de contencios administrativ doar în situații de excepție, în care împrejurările cauzei indică că debitorul nu își va executa în termen obligația stabilită prin hotărâre. Or, în speță tribunalul nu a putut constata existența unor astfel de împrejurări.

Așa fiind, tribunalul nu consideră că se justifică acordarea de penalități în acest cadru procesual, în ipoteza neexecutării hotărârii în termenul prevăzut de lege, reclamantul având posibilitatea de a solicita aceste penalități printr-o cerere distinctă în faza executării silite, dacă va fi cazul. (…)

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea formulată de reclamantul Roncea Victor, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe al României, CUI 4266863, cu sediul în București, Aleea Modrogan nr. 14, sector 1.

Obligă pârâtul să furnizeze reclamantului informațiile solicitate prin cererea din data de 03.03.2023, astfel cum a fost precizat prin cererea formulată la data de 30.03.2023.

Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune la Tribunalul București – Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 07.11.2023.

Președinte,
Dinu Bogdan Justin

Grefier,
Sevastre Marius Francisc

4ex./27.12.2023

Notă ActiveNews: Comunicarea Hotărârii a fost primită la redacție pe 17.01.2024. Deja de mai bine de o lună. Ce ziceți: îi executăm, silit? Le-am zis că nu-i uităm…….

(Sursa)

Citiți și:
Comisia Dunării confirmă pentru ActiveNews că Ucraina a mințit în lanț: nu a fost consultată pentru adâncirea canalului Bâstroe la 7 m! Nu a știut nimic! La fel ca România
Bâstroe – Cine minte și de ce ?

 

yogaesoteric
29 februarie 2024