Negocieri ipocrite

Deloc întâmplător a fost atacul Israel-SUA asupra Iranului, într-un moment în care pacea nu se vede la orizont în Ucraina.

Administrația Trump se confruntă cu critici dure din partea Rusiei, care acuză Casa Albă de duplicitate în gestionarea crizei iraniene. O duplicitate ce ridică mari semne de întrebare despre adevăratele intenții ale SUA în dosarul negocierilor legate de Ucraina.

Declarațiile lui Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate, reflectă neîncrederea profundă a Kremlinului față de promisiunile americane, în contextul în care alianța China-Rusia-Iran, pilon al blocului BRICS, este amenințată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Pe fondul asaltului BRICS pentru o Nouă Ordine Mondială, Rusia își ajustează strategia atât în relațiile cu Iranul, cât și în războiul din Ucraina, unde paralelismul cu situația iraniană devine tot mai evident.

Rusia a condamnat vehement atacurile SUA asupra siturilor nucleare iraniene, considerate de Medvedev un eșec strategic. „Infrastructura critică a ciclului nuclear pare să fi suferit daune mici sau deloc. (…….) Îmbogățirea materialelor nucleare va continua”, a punctat oficialul rus. Mai mult, Medvedev a avertizat că „o serie de țări sunt pregătite să furnizeze direct Iranului arme nucleare”. O afirmație ambiguă, dar care subliniază riscul escaladării regionale.

Kremlinul percepe aceste atacuri ca pe o încălcare grosolană a încrederii diplomatice, mai ales după negocierile „prietenoase” americano-iraniene, conduse de Stephen Witkoff (emisar special pentru Orientul Mijlociu). Aceste negocieri ipocrite s-au dovedit a fi doar o fațadă pentru intrarea în scenă a bombardierelor B-2.

„Rusia își rezervă dreptul de a răspunde în mod adecvat și proporțional la orice acțiuni ostile care amenință interesele noastre sau ale aliaților noștri”, a avertizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe 19 iunie. În ciuda avertismentului, americanii au atacat Iranul trei zile mai târziu. O dovadă clară că Trump își rezervă dreptul de a lovi dur aliații Rusiei fără a-l suna în prealabil pe Putin.

Paralela dintre Iran și Ucraina este izbitoare. Ambele țări sunt proxy în confruntarea marilor puteri: Ucraina, susținută de armament occidental, și Iranul, sprijinit diplomatic și tehnologic de Rusia. Încă din septembrie 2023 ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a subliniat la ONU jocul perfid al Casei Albe: „SUA și blocul său occidental subordonat continuă să alimenteze conflicte care împart umanitatea în mod artificial în blocuri ostile și împiedică atingerea obiectivelor generale. (…….) Puteți numi asta cum doriți, dar ei sunt în război direct cu noi”.

În Ucraina, Rusia suspectează că ofertele de pace ale lui Trump sunt o tactică de amânare, menită să permită SUA să se concentreze pe Orientul Mijlociu, în timp ce continuă să înarmeze Kievul. Anularea întâlnirii dintre Trump și Zelenski a accentuat această percepție și a consolidat convingerea că negocierile cu Casa Albă sunt nesigure.

Miza este însă mai mare decât Iranul sau Ucraina. Alianța China-Rusia-Iran, care începuse să promoveze de-dolarizarea prin BRICS până la revenirea lui Trump, riscă să fie slăbită puternic. China, importator de petrol iranian ieftin, rămâne prudentă, iar Rusia, epuizată de războiul din Ucraina și de pierderea Siriei în 2024, poate oferi Iranului doar sprijin limitat. Vizita din 23 iunie a ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi, la Moscova, a evidențiat eforturile de coordonare, dar și vulnerabilitățile acestei axe. Dacă Iranul rămâne destabilizat, BRICS ar putea pierde credibilitatea. Ceea ce ar compromite visul unei ordini mondiale multipolare.

„Vorbește de pace, dar pregătește războiul” reflectă fidel jocul dublu al lui Trump, care promovează dialogul cu Putin, dar alimentează tensiuni geopolitice menite să doboare partenerii Rusiei și să prelungească măcelul din Ucraina.

Pe termen scurt, Rusia își va recalibra strategia pe linia frontului. Un eventual atac asupra Odesei, ca răspuns la criza iraniană, este improbabil, din cauza resurselor limitate și a riscului de escaladare cu NATO. În schimb, Kremlinul va intensifica atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii ucrainene și va avansa incremental în Donbas, pentru a menține presiunea asupra Kievului.

Neîncrederea Rusiei în administrația Trump, amplificată de criza iraniană, redefinește dinamica geopolitică. În timp ce SUA încearcă să își reafirme influența globală, Rusia, alături de Iran și China, luptă pentru a păstra echilibrul BRICS.

În ringul bătăușilor înscriși în competiția pentru Noua Ordine Mondială, fiecare pas pare a fi atent calculat, însă riscurile unui conflict mai amplu cresc pe măsură ce loviturile sub centură se înmulțesc.

Putin pare că și-a pierdut orice speranță în legătură cu Trump după episodul „Iran”. Așa că pacea a devenit un obiectiv aproape imposibil pe termen mediu și scurt.

Citiți și:
Israel-Iran: Un război pentru Mesia
Putin proclamă sfârșitul ordinii occidentale: „Economia noastră devine mai calitativă, mai complexă și mai diversificată”

yogaesoteric
6 iulie 2025