Noua normalitate și predicțiile pentru anul 2025

Accidental, am dat peste un raport controversat care aparține pewresearch.org. Am citit opinia unor persoane în legătură cu și mai controversatul concept de „new normal” (noua normalitate). Solicitați să analizeze cum va fi viața în 2025, în urma izbucnirii pandemiei globale și a altor crize începând cu anul 2020, 915 inovatori, dezvoltatori, lideri politici și de afaceri, cercetători și activiști au oferit un răspuns. Opinia lor generală și aproape universală este că relația oamenilor cu tehnologia se va aprofunda pe măsură ce segmente mai mari ale populației vor ajunge să se bazeze și mai mult pe conexiunile digitale pentru muncă, educație, asistență medicală, tranzacții comerciale zilnice și interacțiuni sociale esențiale. Unii descriu această situație ca fiind o lume a „tele-totului”.

Ponderi notabile dintre acești respondenți prevăd schimbări semnificative care:

o Vor agrava inegalitățile economice, deoarece cei care sunt foarte conectați și cei care au cunoștințe tehnice avansate îi vor depăși și mai mult pe cei care au mai puțin acces la instrumente digitale și mai puțină pregătire sau aptitudini pentru a le exploata. În plus, schimbările tehnologice vor elimina multe locuri de muncă;

o Vor spori puterea marilor firme de tehnologie, pe măsură ce acestea își exploatează avantajele de piață și mecanismele, precum inteligența artificială (AI), în moduri care par să erodeze și mai mult viața privată și autonomia utilizatorilor lor.

În același timp, o parte dintre acești experți își exprimă speranța că schimbările generate de pandemie vor face ca viața să fie mai bună pentru o parte semnificativă a populației. Din punctul meu de vedere, acești experți sunt adepții curentului „woke”, dar mai ales, ei sunt adepții teoriei critice rasiale și fenomenului cancel culture. Din punctul lor de vedere, schimbările:

– vor inaugura noi reforme care vizează justiția rasială și echitatea socială, pe măsură ce criticile aduse aranjamentelor economice actuale și capitalismului însuși câștigă sprijin și atenția factorilor de decizie politică;

– îmbunătățesc calitatea vieții pentru multe familii și lucrători, pe măsură ce aranjamentele mai flexibile la locul de muncă devin permanente și comunitățile se adaptează la acestea;

– produc îmbunătățiri tehnologice în realitatea virtuală și augmentată și în inteligența artificială, care să permită oamenilor să trăiască mai inteligent, mai sigur și mai productiv, în multe cazuri cu ajutorul unor „sisteme inteligente” în domenii cheie precum asistența medicală, educația și viața în comunitate.

Ba, chiar mai mult, aproximativ 47% dintre acești respondenți au afirmat că viața va fi în mare parte mai rea pentru majoritatea oamenilor în 2025 decât era înainte de pandemie, în timp ce 39% au afirmat că viața va fi în mare parte mai bună. Alți 14% au afirmat că viața majorității oamenilor în 2025 nu va fi foarte diferită de cum ar fi fost dacă nu ar fi existat pandemia.

Dintre cei 86% care au afirmat că pandemia va aduce un anumit tip de schimbare, majoritatea au spus că se așteaptă ca evoluția vieții digitale să continue să prezinte atât aspecte benefice, cât și malefice.

Aceste opinii ale experților se leagă în mod interesant de atitudinile publicului. Un sondaj realizat de Pew Research, în august 2020, a constatat că 51% dintre adulții americani au declarat că se așteaptă ca viața lor să rămână schimbată în moduri majore chiar și după ce pandemia se va încheia. În plus, acești experți prevăd crearea unor sisteme de socializare 3D care să permită o interacțiune umană mai bogată (uneori prin intermediul unor avataruri holografice), agenți digitali mediați (agenți interdigitali) care să preia treptat sarcini semnificativ repetitive sau care consumă mult timp; un „internet zburător al obiectelor”, pe măsură ce dronele devin tot mai prolifice în sarcinile de supraveghere, explorare și livrare, o realitate augmentată omniprezentă, o economie gigantică extinsă, construită în jurul unor agenți liberi care lucrează de acasă, o agricultură urbană care să ajungă la scară industrială, progrese în domeniul criptomonedelor de încredere, care permit un număr mai mare de colaborări între oameni; producție la cerere, la nivel local, lanțuri de aprovizionare „locale în spirit și locale în practică”, o piață robustă de opțiuni educaționale care să le permită elevilor să creeze planuri de școlarizare personalizate, progrese în domeniul „telejustiției” care să permită instanțelor să gestioneze un număr mare de cazuri de la distanță, protocoale de „evaluare a adevărului” și reactoare nucleare mai mici și mai sigure pentru producția de energie.

La nivel cotidian, aceeași experți consideră că vor exista: o mai bună recunoaștere a vorbirii, recunoaștere facială (inclusiv discernerea sentimentelor din expresiile faciale), traducere lingvistică în timp real, capacitate de subtitrare și autocorectare, costume senzoriale, căutare video robustă, senzori de mișcare trupească, ochelari 3D, baze de date multimedia și o lățime de bandă mai mare a rețelei care va permite experiențe virtuale 3D complete, precum și evoluții ale inteligenței artificiale care îi vor permite să răspundă mai multor nevoi ale oamenilor.

Astfel, dragi cititori, am ajuns la momentul când experții „scot asul din mânecă” și vorbesc pe șleau despre Schimbarea emergentă. Pe măsură ce pandemia globală se dezvoltă, experții prezic că, până în 2025, oamenii vor deveni mai dependenți de instrumentele digitale care evoluează rapid, atât în bine, cât și în rău. Pandemia dovedește că fenomenele care pot schimba lumea pot apărea de oriunde. Mai ales dacă sunt planificate. Faptul că oamenii încep să trăiască și să lucreze mai intens în cadrul rețelelor de comunicații digitale demonstrează valoarea acestor sisteme complexe. Pandemia aduce mai multă atenție atât la avantajele, cât și la dezavantajele vieții digitale.

Tele-totul este îmbrățișat: adoptarea pe scară largă a proceselor „la distanță” precum: telelucru, telemedicină, școlarizare virtuală, comerț electronic și altele, toate acestea fiind în creștere. În anul 2025, vor exista mai multe persoane care lucrează de acasă, mai multe interacțiuni sociale și de divertisment virtuale și mai puține incursiuni în public decât a fost cazul în ultimii ani. Vedeți, totul este gata pregătit, oameni buni, „pâinea adevăratei căi a adevărului”, de tip feudalist și globalisto-imperialist este la cuptor, rămâne doar să fie scoasă până în 2025 și să ne fie servită, proaspătă și fierbinte, dar nu aurie, ci în culorile curcubeului „trezit”.

Tot experții, adineauri amintiți, sunt de părere că dorința oamenilor de comoditate și siguranță alimentează dependența de instrumentele digitale. Pandemia a rearanjat stimulentele astfel încât consumatorii vor fi mai dispuși să caute gadgeturi, aplicații și sisteme inteligente, oamenii vor fi dispuși să cheltuie și mai mulți bani. Consumerismul sălbatic evoluează prin și mai mult consumerism.

Însușirea fundamentală a capitalismului este însuși consumerismul. Acest aspect va accelera adoptarea de noi platforme de educație și învățare, va reorganiza modelele și locurile de muncă, va schimba viața de familie și va bulversa aranjamentele de viață și structurile comunitare. Cele mai bune și cele mai rele trăsături ale naturii umane vor fi amplificate. Criza sporește interconectarea digitală care generează empatie, o mai bună conștientizare a relelor cu care se confruntă omenirea și acțiuni publice pozitive. Pe de altă parte, unele persoane, orașe și state naționale vor deveni mai insulare și mai competitive, pe măsură ce modul de supraviețuire intră în funcțiune.

Xenofobia, intoleranța și comunitățile închise vor crește. Pe măsură ce pandemia globală se dezvoltă, oamenii se tem de creșterea inegalității sociale și rasiale, de înrăutățirea securității și de lipsa vieții private. Cei avantajați deja se vor bucura de și mai multe avantaje, pe când cei defavorizați rămân și mai mult în urmă.

Îngrijorările se concentrează în special asupra puterii crescânde a firmelor de tehnologie. Multe dintre soluțiile sugerate au „două tăișuri”, deoarece amenință libertățile civile. Automatizarea va scoate mulți oameni din ecuația muncii. Pandemia și pivotul rapid către utilizarea sistemelor bazate pe tehnologia digitală vor lărgi clivajele rasiale și de altă natură și vor mări rândurile șomerilor și ale persoanelor neasigurate și lipsite de drepturi.

Dezechilibrele de putere dintre cei avantajați și cei dezavantajați sunt amplificate de către sistemele digitale supravegheate de firme colosale, deoarece acestea exploatează big data și încurajează luarea unor decizii algoritmice care sunt adesea părtinitoare.

Tot mai mulți oameni vor fi împinși într-o existență precară, lipsită de predictibilitate, securitate economică și bunăstare. Pe măsură ce riscul crește, este necesar să crească și securitatea, astfel, din păcate, intimitatea scade și autoritarismul crește. În plus, criza de sănătate generată de pandemie și dependența mai largă pe care oamenii o au față de internet sporesc amenințările legate de activități criminale, hacking-uri și alte atacuri.

Soluțiile de securitate optimizate vor reduce și mai mult viața privată și libertățile civile ale indivizilor. Este probabil ca acestea să extindă supravegherea în masă, deoarece statele vor folosi acest lucru ca pe o oportunitate de a reduce la tăcere disidența și de a abuza de drepturile civile ale cetățenilor. Amenințările la adresa muncii se vor intensifica din cauza automatizării, a inteligenței artificiale, a roboticii și a globalizării. Pentru a supraviețui, companiile vor reconfigura sistemele și procesele pentru a automatiza cât mai multe aspecte.

Pe post de considerente finale, doresc să subliniez niște aspecte, atât benefice, cât și răufăcătoare. În timp ce inteligența artificială (AI) și robotica vor ajuta unele vieți, vor dăuna altora, pe măsură ce tot mai multă muncă este preluată de către mașinării. Angajatorii vor externaliza forța de muncă către cel mai bun ofertant la nivel global. Angajaților li va cere să muncească mai mult, pentru mult mai puțin și vor fi nevoiți să se transforme în muncitori contractuali, furnizându-și propriul echipament. În plus, angajații vor fi supravegheați la domiciliu de către angajatori.

Însă, din punctul meu de vedere, sănătatea psihică a oamenilor va fi pusă la încercare. De ce scriu asta? Deoarece știu că așa-zisa „viață digitală” era deja foarte stresantă pentru unii oameni înainte de izolarea socială necesară provocată de pandemie. Trecerea la tele-tot va fi extinsă, ceea ce va diminua contactele personale și va restrânge sistemele de sprijin din lumea reală și conexiunile sociale reale ale utilizatorilor de tehnologie.

Am și o mică predicție referitoare la mișcările populare, nicidecum populiste, regionale, care se vor transforma în mișcări populare globale. Știu că cei aflați la conducere consideră că nu pot da înapoi acum, pentru că vor fi nevoiți să dea înapoi mereu. Sistemul apelează la violență, deoarece consideră că oamenii nu vor avea puterea necesară unor revoluții.

Dar tot acești conducători, cei care cumpără metri de cărți, fără să le citească, deoarece dau bine pentru public, sunt cei care nu știu istorie deloc. Oare au auzit vreodată de „efectul bulgărelui de zăpadă”? Acest efect poate să fie adaptat, protestatarii civilizați, astăzi uimiți de barbarismul autorităților represive, specific regimurilor vechi, autoritar feudale, pot să constituie adevărate mișcări populare revoluționare, la nivel local, regional, iar mai apoi, într-o perioadă extrem de scurtă de timp, la nivel global.

Sincronismul poate exista din nou. Iar noi vom putea asista în mod activ, la o nouă „primăvară” a popoarelor. Este nevoie ca oamenii să-și părăsească țările din cauza unei dictaturi, ori este nevoie ca dictatorii să fie trași la răspundere? La început, tendința a fost spre mediul rural, acum tendința este spre alte state. Dacă nu se transformă ceva radical, care o să fie următoarea destinație? Cosmosul?

Autor: Ion Cristoiu

Citiți și:
Sorin Faur: „Noua normalitate” are de-a face cu democrația mai puțin decât am eu de-a face cu ortografia chineză
C. J. Hopkins: „Noua Normalitate” mai poate fi încă oprită (1)
Împotriva noii Utopii

 

yogaesoteric
19 mai 2022