Războiul cognitiv (I)

Oamenii nu vor să li se repare viața. Aproape nimeni nu vrea să-și rezolve problemele. Dramele lor. Distracțiile lor… Pentru că ce le-ar mai rămâne? Doar marele și înfricoșătorul necunoscut.” – Chuck Palahniuk, Survivor

Războiul cognitiv este un proces de dezinformare care are ca scop slăbirea psihologică și treptată a destinatarilor informației, dirijând astfel discursul public. Aceasta se face pentru a produce fisuri în armonia societății și pentru a afecta încrederea în instituții.

În urmă cu 25 de ani, la 23 februarie 1997, 65 de milioane de oameni s-au așezat în fața televizorului pentru a viziona filmul lui Steven Spielberg, „Lista lui Schindler”. O audiență atât de mare era nemaiîntâlnită, mai ales pentru un film alb-negru. Dar filmul a atins o coardă sensibilă în rândul publicului, într-o epocă care pare că a trecut acum o sută de ani, când oamenii încă mai credeau, cu naivitate, că guvernele lor au la inimă cele mai bune interese ale lor. Nu exista nicio îndoială că Statele Unite și aliații lor au salvat lumea de un rău teribil. Noi eram supereroii și puterea noastră fusese folosită pentru binele comun.

A fost un răspuns uluitor al publicului pentru acel subiect și pentru un film alb-negru”, a declarat Warren Littlefield, pe atunci șeful NBC Entertainment, care a difuzat „Lista lui Schindler” fără editare.

Ford a cumpărat publicitatea pentru film pentru mai mult de 10 milioane de dolari. Littlefield a fost de acord cu Spielberg că reclamele tradiționale care întrerup filmul ar fi o idee teribilă pentru un subiect atât de profund. A fost găsită o soluție radicală prin care Ford a difuzat o pereche de „reclame discrete, de 60 de secunde, imediat înainte și după film, narate de Lauren Bacall”.

Motivul pentru care menționăm acest aspect este pentru că Ford s-a dovedit a fi o alegere ciudată pentru filmul lui Spielberg. Fondatorul său, Henry Ford, fiind un adept al Protocoalelor bătrânilor Sionului.

Ford a fost probabil cel mai cunoscut și mai eficient antisemit al epocii sale, care, printre altele, și-a folosit ziarul The Dearborn Independent pentru a ataca controlul evreiesc asupra industriei cinematografice. S-ar putea crede că a avea o astfel de plagă atașată filmului ar fi de nesuportat. Dar nimic din toate acestea nu a contat când a fost vorba de difuzarea filmului „Lista lui Schindler” pe NBC. Nu atunci când era vorba de 10 milioane de dolari.

Spielberg a tăcut în legătură cu blestemul legat de participarea lui Ford. Așadar, iată că era vorba poate de cel mai emoționant film despre Holocaust realizat vreodată de un evreu – și era promovat de o companie cu cel mai rău istoric posibil de antisemitism.

Oamenii care au vizionat filmul și poate au cumpărat ulterior o mașină Ford datorită reclamelor nu aveau nicio idee despre această contradicție din spatele scenei. Ar fi contat dacă ar fi știut? Probabil că nu. Ne prefacem că suntem îngroziți când aflăm că sunt copii care lucrează în mine pentru ca noi să putem avea telefoane mobile, și în ateliere de exploatare pentru ca noi să putem cumpăra haine mai ieftine, dar totuși cumpărăm produsele.

În același mod contradictoriu, putem fi îngroziți de ceea ce s-a petrecut cu evreii din Germania nazistă, dar vrem să cumpărăm o mașină Ford de la o companie cu un istoric de antisemitism pentru că este „all-American”.

Dacă este ceva ce putem învăța de aici este cât de ușor logica, împreună cu simțul nostru înnăscut al binelui și al răului și cu toate atributele pe care credem că le avem ca ființe umane decente, zboară pe fereastră atunci când ne confruntăm fie cu oportunități de a obține ceva ce ne dorim, fie cu pericolul de a pierde ceva la care nu vrem să renunțăm.

Joost A. M. M. Meerloo, în Violarea conștiinței: Psihologia controlului gândirii, a minciunii și a spălării creierului, face următoarea observație despre Hitler:

Hitler nu a fost niciodată logic, pentru că știa că asta se aștepta de la el. Logica poate fi întâmpinată cu logică, în timp ce ilogica nu poate fi întâmpinată cu logică – îi încurcă pe cei care gândesc corect. Marea minciună și prostiile repetate monoton au mai mult farmec emoțional într-un război rece decât logica și rațiunea. În timp ce inamicul încă mai caută un contraargument rezonabil la prima minciună, totalitarii îl pot asalta cu o alta.”

Artileria psihologică a lui Hitler a fost compusă în primul rând din arma fricii. Avea, de exemplu, o rețea constituită din cinci editorialiști a căror principală sarcină era să semene zvonuri și suspiciuni printre cetățenii țărilor împotriva cărora plănuia să lupte în cele din urmă… Frica a început să dirijeze acțiunile oamenilor. În loc să se confrunte cu amenințarea reală a invaziei germane, în loc să se pregătească pentru ea, întreaga Europă a tremurat la poveștile de spionaj, a discutat probleme irelevante, s-a certat la nesfârșit despre țapi ispășitori și minorități.

Este exact ceea ce vedem că se petrece acum în jurul nostru! În loc să ne concentrăm asupra celor care ne răpesc libertățile, suntem preocupați de cine este „opoziția controlată” și dacă războiul din Ucraina este sau nu real.

Exact la momentul potrivit, covid s-a retras din centrul atenției, dar nu fără a da asigurări continue că o nouă pandemie este chiar după colț și că este necesar să ne pregătim pentru ea așa cum ne-am pregăti pentru – da, război.

În urmă cu cinci ani, Bill Gates, profetul nenorocirii, ne-a avertizat: „Dacă ceva va ucide peste 10 milioane de oameni în următoarele câteva decenii, cel mai probabil va fi un virus extrem de infecțios, mai degrabă decât un război – nu rachete, ci microbi”.

Pentru a învinge următoarea pandemie, Gates ne spune acum că este necesar să ne pregătim așa cum o face armata. Iată câteva dintre sugestiile sale:

  • Corpul de rezervă medicală, cu o mulțime de oameni cu pregătire și expertiză, gata de a fi mobilizați;
  • Conlucrarea experților medicali și militari, astfel încât armata să poată asigura logistica și zonele sigure;
  • Simulări, sau „jocuri cu germeni” pentru a vedea cât de bine sunt pregătiți liderii;
  • O multitudine de cercetări și dezvoltări avansate în domeniile vaccinurilor și diagnosticării.
  • El reiterează faptul că singura modalitate de a menține rata de mortalitate sub 1% este izolarea și testarea. În opinia sa, Australia a procedat corect și, dacă vrem să învingem următoarea pandemie, trebuie să fim pregătiți să facem ceea ce au făcut ei.

Iată-ne, la propriu, în pragul celui de-al Treilea Război Mondial. Este clar că metodele folosite de armată pentru a pune capăt războaielor nu au funcționat. Nu au făcut decât să înrăutățească situația. Cu toate acestea, Gates spune că ar trebui să aplicăm aceste metode pentru a învinge un virus.

Nebunie!

În mod convenabil, chiar în momentul în care mandatele au fost ridicate, războiul s-a abătut asupra noastră. Psihoza în masă provocată de minciună, despre care am vorbit în eseul meu „Nebunie utopică”, a reușit.

Covidul a fost rău, dar Putin este mai rău. Aceasta ar putea însemna război nuclear. Toate acele biolaboratoare pe care Statele Unite le au în Ucraina; Putin le-a luat în vizor.

Vă amintiți când Rand Paul i-a spus „Nu este totul doar teatru?” doctorului Fauci, acuzându-l că a finanțat cercetări de câștig de funcție în laboratorul din Wuhan?

Recent a apărut această afirmație:
Noile rapoarte sugerează că virusul covid provine dintr-o piață din Wuhan, nu dintr-un laborator. «Când privești toate dovezile împreună, este o imagine extraordinar de clară a faptului că pandemia a început la piața Huanan», a declarat pentru New York Times Michael Worobey, un biolog evoluționist de la Universitatea din Arizona, coautor al ambelor studii. Cercetătorii nu au găsit nicio dovadă care să susțină teoria conform căreia covidul ar fi provenit dintr-o scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan.”

Mai întâi a început în piața umedă. Apoi nu a mai început. Acum a făcut-o din nou?

O mulțime de oameni repetă fraza lui Rand Paul: „Este doar teatru”. Și cealaltă preferată, „Este doar o distragere a atenției”.

Să fie oare spălați pe creier în timp ce rostesc aceste cuvinte aparent valabile?

Repetarea acestei idei la nesfârșit ne îndepărtează și mai mult de realitatea pe care stăpânii noștri vor să o uităm. Nu este „teatru” pentru ucrainenii care, în acest moment, trăiesc confuzia și teroarea unei invazii.

Nu este „teatru” dacă, așa cum am citit în această dimineață, Putin pune forțele de descurajare nucleară ale Rusiei în stare de alertă maximă ca răspuns la „sancțiunile occidentale nelegitime”.

Războiul va continua să se intensifice sau se va stinge. Nu contează pentru stăpânii supremi. Oricum ar fi, majoritatea populației va fi atât de epuizată de acest nou asalt psihologic încât va accepta orice i se va spune să facă în continuare.

Servitorul poporului

Acest război pune punctul final la estomparea granițelor dintre realitate și ficțiune pe care covid a început-o. Nu există nicio țară în care această linie să fi fost mai ștearsă decât în Ucraina. Președintele acesteia, Volodymyr Zelensky, a fost vedeta unei emisiuni de televiziune numită „Servitorul poporului”. Emisiunea spune povestea lui Vasili Petrovici Goloborodko, un profesor de liceu care câștigă în mod neașteptat alegerile prezidențiale ucrainene, după ce un videoclip în care acesta vorbește despre corupție devine viral.

Și apoi, minunea tuturor minunilor, ficțiunea a devenit realitate, iar Zelensky a fost ales președinte al Ucrainei la 21 aprilie 2019. Cum s-a petrecut aceasta?

Citiți continuarea articolului

Citiți și:
Tirania prin intermediul propagandei este tiranie prin intermediul forței
Col. Florin Șinca: Suntem într-un război asimetric. Este un război economic, război pentru resurse, pentru controlul absolut asupra omului
Războiul propagandistic (și cum să-l combați)!

 

yogaesoteric
6 mai 2022

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More