Soluția imposibilă din triunghiul Rusia-SUA-Iran

462 0

Ultimele declarații ale lui Trump legate de negocierile cu Putin reflectă adevărata miză stabilită de șeful de la Casa Albă: rezolvarea dosarului nuclear iranian! Este foarte posibil ca președintele SUA să fi promis retragerea completă a sprijinului pentru regimul Zelenski, cu condiția ca Moscova să convingă Teheranul să renunțe la ambiția de a deține propriile arme de distrugere în masă.

O sarcină grea, dacă nu cumva imposibilă pentru Kremlin. Parteneriatul ruso-iranian este în prezent unul foarte solid, însă deocamdată nu include o clauză de apărare mutuală în perspectiva izbucnirii conflictului armat între Teheran și Tel Aviv.

De când a revenit la Casa Albă, în urmă cu mai bine de patru luni, Trump a promovat o strategie duală de presiune și diplomație în dosarul nuclear iranian, în timp ce Kremlinul a susținut constant Iranul, promovând dialogul și oferindu-se să medieze fără a se implica direct. În paralel, Trump a fost foarte deschis față de cerințele Rusiei – a acceptat mari concesii care să satisfacă pe deplin Moscova (neutralitatea Ucrainei, reducerea sprijinului militar american, statutul teritoriilor ocupate). Relația strategică Rusia-Iran a influențat pozițiile Kremlinului, deși nu există dovezi concrete ale unei medieri active rusești în dosarul nuclear.

Am structurat mai jos o cronologie intercalată a poziționărilor Casei Albe și ale Kremlinului în ce privește dosarul nuclear iranian, cu sublinierea momentelor relevante legate de Ucraina și Iran, din ianuarie până în iunie 2025. Cronologia vorbește de la sine despre legătura strânsă dintre negocierile ruso-americane și cele americano-iraniene, în contextul celor două conflicte majore din Ucraina și Orientul Mijlociu. Încă o dată Tel Aviv-ul joacă un rol determinant, chiar dacă sforile trase de Netanyahu rămân mai puțin vizibile marelui public.

Ianuarie 2025

17 ianuarie 2025 (Kremlin): Rusia și Iranul semnează un tratat de parteneriat strategic pe 20 de ani în timpul vizitei președintelui iranian Masoud Pezeshkian la Moscova. Tratatul consolidează cooperarea economică, comercială și militară, dar exclude o clauză de apărare mutuală, conform ambasadorului iranian Kazem Jalali. Kremlinul subliniază opoziția față de sancțiunile occidentale și poziționează Iranul ca un aliat cheie împotriva hegemoniei vestice.
20 ianuarie 2025 (Casa Albă): Donald Trump este învestit ca al 47-lea președinte al SUA. El reia imediat politica de „presiune maximă” împotriva Iranului, impunând sancțiuni mai dure și amenințând cu acțiuni militare dacă negocierile privind programul nuclear eșuează. Nu se menționează implicarea lui Putin în această etapă.
28 ianuarie 2025 (Kremlin): Rusia aprofundează relația strategică cu Iranul, considerându-l un partener fiabil în contextul sancțiunilor occidentale. Cooperarea include sprijinul militar iranian (drone Shahed) pentru Rusia și colaborarea în domeniul nuclear și al rachetelor.

Februarie 2025

9 februarie 2025 (Casa Albă): Trump declară într-un interviu pentru The New York Post că preferă „să încheie o înțelegere” cu Iranul în locul unei confruntări militare. O abordare diplomatică, dar însoțită de avertismente dure.
17 februarie 2025 (Casa Albă & Kremlin):
Casa Albă: Trump discută telefonic cu Vladimir Putin, abordând relațiile bilaterale SUA-Rusia și negocierile de pace în Ucraina. Nu există detalii publice despre dosarul nuclear iranian, dar convorbirea stabilește un canal de comunicare între cei doi lideri.
Kremlin: Rusia confirmă convorbirea și declară, prin Dmitri Peskov, că dosarul nuclear iranian ar putea fi discutat în viitor. Kremlinul insistă că soluția este necesar să fie „exclusiv politică și diplomatică” și subliniază relația „reciproc avantajoasă” cu Iranul.
Deschidere majoră a SUA față de Moscova: În această convorbire, Trump își exprimă dorința de a negocia un acord de pace rapid în Ucraina. Arată o atitudine conciliantă față de cerințele Rusiei pentru o soluție care să includă concesii din partea Kievului, cum ar fi neutralitatea Ucrainei și oprirea extinderii NATO.

Martie 2025

4 martie 2025 (Kremlin): Dmitri Peskov declară că SUA și Iranul este necesar să rezolve tensiunile prin dialog, iar Rusia este pregătită să faciliteze procesul negocierilor. Subliniază necesitatea unei soluții pașnice.
5 martie 2025 (Kremlin): Peskov confirmă că dosarul nuclear iranian a fost „atins” în discuțiile Rusia-SUA, dar fără a oferi detalii. Rusia apără dreptul Iranului la energie nucleară pașnică, conform Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT).

6 martie 2025 (Casa Albă): Într-un interviu pentru Fox Business, Trump afirmă că Iranul poate fi gestionat „militar sau printr-un acord” în ideea de a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Subliniază preferința pentru diplomație.
7 martie 2025 (Casa Albă): Trump îi trimite o scrisoare liderului suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, via Emiratele Arabe Unite, prin care îi propune reluarea negocierilor privind programul nuclear.
9 martie 2025 (Casa Albă): După ce Khamenei respinge oferta de negocieri, numind-o „o înșelăciune”, Trump avertizează că un eșec al negocierilor ar duce la „ceva teribil” (acțiuni militare). Purtătorul de cuvânt Brian Hughes speră că Iranul va prioritiza interesele poporului său.
10 martie 2025 (Kremlin): Peskov subliniază suveranitatea Iranului în politica externă, dar reiterează disponibilitatea Rusiei de a media o soluție pașnică pentru dosarul nuclear.
18 martie 2025 (Casa Albă & Kremlin):
Casa Albă: Trump și Putin discută telefonic despre pacea în Ucraina și relațiile bilaterale. Nu există mențiuni explicite despre dosarul nuclear iranian.
Kremlin: Rusia continuă să susțină dialogul între SUA și Iran, fără detalii suplimentare.
Deschiderea SUA față de Moscova: Trump este deschis la cerințele Rusiei privind oprirea sprijinului militar american pentru Ucraina, sugerând că va presa Kievul să accepte un acord de pace care să includă concesii teritoriale și garanții de neutralitate, potrivit dorințelor Kremlinului.
21 martie 2025 (Kremlin): Rusia apără dreptul Iranului la energie nucleară pașnică, afirmând că Teheranul respectă dreptul internațional și nu intenționează să dezvolte arme nucleare.
22 martie 2025 (Casa Albă): Steve Witkoff, emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, declară că scrisoarea lui Trump către Iran subliniază dorința de pace și evitarea militarizării programului nuclear. Iranul răspunde prin canale paralele – sugerează o posibilă soluționare diplomatică.

Aprilie 2025

1 aprilie 2025 (Kremlin): Viceministrul de Externe Serghei Riabkov avertizează că un atac asupra infrastructurii nucleare iraniene ar avea „consecințe catastrofale”. Reafirmă solidaritatea cu Iranul.
5-7 aprilie 2025 (Casa Albă): Președintele iranian Masoud Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araghchi insistă pe negocieri indirecte mediate de Oman, contrar dorinței lui Trump pentru discuții directe. Trump avertizează că, dacă negocierile din 12 aprilie eșuează, „Iranul va fi în mare pericol”.
7 aprilie 2025 (Kremlin): Rusia declară că este în „consultări constante” cu Iranul și că va face tot posibilul pentru a reduce tensiunile dintre SUA și Iran.
8 aprilie 2025 (Kremlin): Rusia susține atât negocierile directe, cât și pe cele indirecte între SUA și Iran. Duma de Stat aprobă tratatul de parteneriat strategic cu Iranul, consolidând legăturile bilaterale.
17 aprilie 2025 (Kremlin): Ayatollahul Khamenei îi trimite o scrisoare lui Putin. Informează Kremlinul despre negocierile cu SUA și sugerează o coordonare între Iran și Rusia. Moscova confirmă primirea scrisorii, dar nu dezvăluie detalii. Reiterează sprijinul pentru o soluție diplomatică.

Mai 2025

13 mai 2025 (Casa Albă): Trump numește Iranul „cea mai distructivă forță” și promite că nu va permite Teheranului să dețină arme nucleare, printr-o intensificare a retoricii.
15 mai 2025 (Casa Albă): La Doha, Trump declară că negocierile cu Iranul sunt „aproape” de un acord. Își exprimă optimismul că un conflict militar poate fi evitat.
21 mai 2025 (Casa Albă & Kremlin):
Casa Albă: Trump amenință cu acțiuni militare dacă diplomația eșuează, în contextul negocierilor blocate.
Kremlin: Rusia și Iranul ratifică tratatul de parteneriat strategic, extinzând cooperarea militară și economică. Kremlinul nu comentează direct amenințările lui Trump, dar continuă să susțină dialogul.
26 mai 2025 (Casa Albă): Iranul exclude suspendarea îmbogățirii uraniului și contrazice afirmațiile lui Trump despre progresele „foarte, foarte bune” ale negocierilor. Trump insistă asupra unui acord, dar menține amenințările militare.
28 mai 2025 (Kremlin): Kremlinul este pregătit să joace un rol în negocierile iraniano-americane, similar celui din JCPOA (2015), pentru a-și menține influența în zonă.

Iunie 2025

3 iunie 2025 (Casa Albă): Trump insistă ca Iranul să desființeze complet programul de îmbogățire a uraniului în schimbul relaxării sancțiunilor, cerere respinsă de Teheran. Negocierile rămân blocate, dar Trump promovează diplomația ca soluție preferată.
4 iunie 2025 (Casa Albă & Kremlin):
Casa Albă: Trump discută telefonic cu Putin, mulțumindu-i pentru disponibilitatea Rusiei de a colabora cu Iranul în dosarul nuclear. Sugerează o posibilă mediere rusă. De asemenea, Trump reiterează dorința de a rezolva rapid conflictul din Ucraina.
Kremlin: Rusia confirmă discuția, dar nu oferă detalii despre rolul său în negocierile nucleare. Își menține poziția de susținere a dialogului.
Deschiderea SUA față de Moscova: În această convorbire, Trump este extrem de conciliant. Acceptă cerințele Rusiei pentru un acord de pace în Ucraina care să includă recunoașterea controlului Rusiei asupra teritoriilor ocupate și garanții că Ucraina nu va adera la NATO. Trump sugerează că va reduce sprijinul militar american pentru Kiev, aliniindu-se parțial cu poziția Kremlinului.

Așadar, de când a revenit la Casa Albă, Trump a combinat presiunea maximă (sancțiuni, amenințări militare) cu tentative de negocieri directe și a insistat pe oprirea completă a îmbogățirii uraniului. Poziția sa a oscilat între optimism diplomatic și retorică dură, fără progrese concrete.

Rusia a susținut constant dreptul Iranului la energie nucleară pașnică. A promovat o soluție diplomatică și s-a oferit să medieze între SUA și Iran. Totuși, implicarea a rămas la nivel declarativ, fără dovezi clare ale unei medieri active. Parteneriatul strategic cu Iranul, ratificat în mai 2025, a consolidat influența Rusiei asupra Teheranului.

În legătură cu deschiderea Statelor Unite față de cerințele Moscovei în „dosarul Ucraina”, Trump a arătat o atitudine conciliantă față de Rusia în trei momente cheie (17 februarie, 18 martie și 4 iunie 2025), când a acceptat negocieri de pace care să includă concesii teritoriale și garanții de neutralitate pentru Kiev. Poziția reflectă dorința lui Trump de a îmbunătăți relațiile cu Rusia și de a reduce implicarea SUA în conflictul ucrainean, în concordanță cu obiectivele Kremlinului.

Discuțiile telefonice din februarie, martie și iunie indică o comunicare regulată între Putin și Trump, cu accent pe dosarele din Ucraina și Iran. Trump a părut deschis la colaborarea cu Rusia în special în cadrul ultimei discuții telefonice, când i-a mulțumit lui Putin pentru disponibilitatea de a influența Iranul.

Este de așteptat ca Statele Unite să mențină ajutorul militar pentru Kiev cât timp Rusia nu va reuși să convingă Iranul să cedeze solicitărilor lui Trump (mai precis, ale lui Netanyahu).

Pare a fi o problemă imposibil de rezolvat, mai ales că există o mare doză de neîncredere atât în relațiile americano-iraniene, cât și în cele ruso-americane.

Citiți și:
Rusia-Iran-China: Toți pentru unul și unul pentru toți?
Putin, în fața liderilor FSB: SUA și Rusia vor lucra pentru rezolvarea problemelor mondiale

yogaesoteric
12 iunie 2025